Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (EBRD) a aprobat pe 14 august 2026 o finanțare de până la 120 milioane € pentru Părău 2, un proiect din județul Brașov care combină 342 MW capacitate solară cu 150 MW/300 MWh de stocare pe baterii — primul proiect hibrid solar-baterii din România finanțat de EBRD.
Cum arată finanțarea
Dezvoltatorul proiectului e Econergy, iar cei 120 milioane € de la EBRD sunt împărțiți într-un împrumut direct de 57 milioane € și un al doilea tranșă de 63 milioane €, distribuit prin Privredna banka Zagreb și NLB. Pachetul total de finanțare al proiectului urcă la 229 milioane €, cu contribuții suplimentare de la Black Sea Trade and Development Bank, OTP Bank, Exim Banca Românească și Intesa Sanpaolo, plus o garanție de 115 milioane € prin programul InvestEU al UE, menită să acopere primele pierderi în caz de probleme. O parte din capacitate — 125 MW — a câștigat deja un contract pe 15 ani la 49,4 €/MWh, în prima licitație de tip „Contract for Difference" organizată în România; restul funcționează pe piața liberă de energie.
De ce contează stocarea, nu doar solarul
Un parc solar fără baterii produce energie doar cât e soare afară — vârful de producție, la prânz, nu coincide cu vârful de consum, seara. O baterie co-locată încarcă surplusul de energie de la prânz și îl eliberează exact când rețeaua are nevoie de el, reducând presiunea pe rezervele clasice pe gaz și crescând stabilitatea generală a sistemului electric. Transelectrica estimează că România va avea nevoie de peste 10 GWh de capacitate de stocare până în 2030, față de aproximativ 3 GWh câte există acum — motivul pentru care proiecte hibride ca Părău 2 devin prioritare, nu doar un moft tehnologic.
Contextul mai larg: 2026, anul recordurilor solare pentru România
Conform Transelectrica, România a conectat la rețea peste 2.514 MW de capacitate nouă de generare și stocare doar în 2026 până acum — 1.331 MW solar, 663 MW stocare pe baterii și 496 MW eolian — cu încă aproximativ 1.000 MW solar/eolian și 1.000 MW stocare estimate până la finalul anului. Alte proiecte mari aflate în diverse stadii: Dama Solar, un proiect de 1,04 GW plus 500 MW baterii în nord-vestul țării (dezvoltat de Rezlov Energy și Monsson, operațional estimat 2028), și un proiect separat de 760 MW lângă București, promovat în presă drept „cel mai mare parc solar din Europa" — o afirmație pe care chiar sursele care o vehiculează o contrazic, dat fiind că Dama Solar e vizibil mai mare. Tratează cu rezervă orice titlu de „cel mai mare din Europa" până la confirmare oficială.
Concluzie
Dincolo de cifrele impresionante, semnalul important e altul: finanțatori internaționali serioși — EBRD, InvestEU, bănci comerciale mari — pun bani reali pe combinația solar+stocare, nu doar pe capacitate solară brută. E exact tipul de infrastructură de care rețeaua electrică românească are nevoie ca să absoarbă, fără instabilitate, toată energia regenerabilă care vine din urmă.
Fii primul care comentează acest articol!