46 articole găsite
Date Eurostat: România produce 70% din energie din surse regenerabile (locul 9 în UE), dar are printre cele mai scumpe facturi din Uniune raportat la puterea de cumpărare. Cauza: cărbunele rămas în mix și lipsa unei centrale noi de 15 ani. Completează seria despre energia verde din România.
România a redirecționat 76 de milioane de euro de la subvențiile pentru panouri solare către baterii, iar o treime dintre prosumatori au deja stocare instalată. Proiectul Ogrezeni (1 GWh) devine unul dintre cele mai mari din Europa. UE are nevoie de 150 GW stocare până în 2030 — și doar 37 GW azi.
România are aproape 19 GW instalați în regenerabile, dar în zilele critice producția reală scade la doar 6,9 GW — o treime din potențial — din cauza unei capacități naționale de stocare de doar 16,2 MW. Ce arată analiza Frames, ce se întâmplă la Ogrezeni și ce promite statul.
Renovatio Solar și Greenvolt Power au semnat cu CATL, liderul mondial în baterii, pentru un proiect de stocare de 918 MWh la Borzești — de peste două ori cât actuala cea mai mare instalație din România (Florești, 402,5 MWh).
Ministerul Energiei a anunțat pe 8 septembrie ținta de 10 GW solar și eolian până în 2030, cu accent pe stocare, din peste 2 miliarde € din Fondul de Modernizare. În 2026 s-au conectat deja peste 2.500 MW noi. În paralel, Enery a atras 460 mil. € pentru Ogrezeni: 761 MWp solar + peste 1 GWh baterii.
Europa a pus în funcțiune 8,8 GW de capacitate eoliană nouă în prima jumătate a lui 2026, cu 30% mai mult ca anul trecut, potrivit WindEurope. Germania a instalat singură 3,4 GW. Pe tot anul sunt așteptați 24 GW. România rămâne pe margine, cu un singur parc offshore în pregătire.
De la 1 septembrie, bateriile litiu-ion produse în China au o taxă de consum de 2%, care urcă la 4% din 2027. Sodiu-ion, solid-state și pilele de combustibil sunt scutite până la finalul lui 2028. Măsura vrea să frâneze supracapacitatea și să împingă tehnologiile alternative.
În trimestrul doi din 2026, SUA au adăugat 20,2 GWh de stocare pe baterii — cel mai mare trimestru din istorie, potrivit unui raport SEIA/Benchmark. Aproape toată creșterea vine din proiecte la scară de rețea din Arizona, Texas și California; segmentul casnic a scăzut cu 27%.
Guvernul a aprobat pe 27 august lista perimetrelor eoliene offshore concesionabile în Marea Neagră — 3 perimetre, 3,1 GW în prima fază. România devine astfel prima țară riverană cu cadru legislativ dedicat, sub Legea 121/2024.
EBRD a aprobat până la 120 milioane € pentru Părău 2 (Econergy, jud. Brașov) — 342 MW solar plus 150 MW/300 MWh stocare pe baterii, primul proiect hibrid finanțat de EBRD în România. Pachet total de finanțare: 229 milioane €.
Legea 169/2026 (CATUC), aproape 600 de articole ce înlocuiesc 35 de ani de legislație de urbanism, intră în vigoare pe 25 august — cu o clarificare pentru proiectele de energie regenerabilă în intravilan, dar și o restricție asupra dreptului de superficie pe teren privat.
Debitul Dunării rămâne scăzut, Unitatea 2 de la Cernavodă nu se repornește în minimum 10 zile, iar Comisia Europeană a confirmat oficial alerta energetică a României — plus reactivarea grupului pe cărbune Rovinari 4 pentru acoperirea deficitului.